Documente și istorii necunoscute în două volume inedite despre Teatrul Național din Chișinău, la Librăria din Centru
Miercuri, 30 noiembrie crt, la ora 17.15, la Librăria din Centru (bdul Ștefan cel Mare nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea celor două volume dedicate formării și istoriei Teatrului Național din Chișinău: Geneza Teatrului Național din Chișinău: 1818 – 1960 (o cronică) de Iurie Colesnic și O cronică a Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău: 1918 – 1930 de Petru Hadârcă, apărute la Editura Cartier în colecția C(ART)ier, coordonată de Vitalie Coroban.
Teatrul Național din Chișinău este opera de cultură realizată în urma actului Unirii de la 1918. În virtutea unor circumstanțe istorice cunoscute (înfrângerea Germaniei, prăbușirea imperiului Austro-ungar, săvârșirea revoluției bolșevice din Rusia), Chișinăul a avut șansa de a fi reconectat unui spațiu românesc, în plină efervescență, al mișcărilor cultural-artistice animate de ideea coeziunii naționale și a sincronizării cu tendințele europene de modernizare. La inițiativa unui grup de intelectuali și oameni politici ai timpului (N. Alecsandri, Z. Arbore, S. Niță, I. Inculeț, Pan Halippa, Șt. Ciobanu), susținuți de elanul și acțiunile unor actori, regizori, pictori și scriitori notorii (C. Mărculescu, Gh. Dimitriu-Mitu, O. Goga, V. Eftimiu), în Basarabia, la 1921, s-a înființat primul Teatru Național românesc, care, mai bine de un deceniu, s-a edificat într-o instituție de cultură cu o prezență scenică remarcabilă.
În intenția de a aduna materiale pentru un muzeu al Teatrului Național la Chișinău, am ajuns la Arhivele Naționale ale României, în fondurile cărora știam că se păstrează mai multe documente care confirmă și ilustrează eforturile de creare și menținere a unei scene românești de anvergură.
PETRU HADÂRCĂ, actor și regizor, s-a născut la 8 mai 1963, Sângerei. Director al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. A fost actor la teatrele „Luceafărul” (1985-1991), „Mihai Eminescu” (1991-1994) din Chișinău, „Ion Creangă” (1994-1996), „Nottara” (1995-1997) din București. Timp de mai mulți ani a fost director artistic al Studioului de creație „Apropont” din Chișinău (1997-2001), al Teatrului muzical „Ginta Latină” (2001-2003), precum și al Teatrului Național „Mihai Eminescu” (2003-2004). A jucat în roluri principale în peste 50 de spectacole de teatru, filme televizate și artistice. O cronică a Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău: 1918 – 1930 este prima carte semnată de Petru Hadârcă.
IURIE COLESNIC s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu, Călărași într-o familie de profesori. Licențiat al Universității Tehnice din Moldova. Învățător de cultură fizică (1972-1973) în satul Buda, Călărași, referent la Societatea „Știința” din Chișinău, profesor de tehnologie specială la ȘTP nr. 10 din Chișinău (1980-1983), corector și redactor tehnic, (1985- 1986), redactor-șef și director artistic la Studioul Animafilm (1986 - 1991), director al centrului Muzeografic „M. Kogălniceanu” (1991- 1995), director al editurii „Universitas” (1991 - 1993), Director al editurii enciclopedice „Gh. Asachi” (1993 - 1995), director al editurii „Museum” (din 1995), director al Casei Cărții „Mitropolit Petru Movilă”.
Autor prolific, consacrat prin seria de volume Basarabia necunoscută (volumul I a apărut în 1993, volumul X (ultimul) a apărut în 2015).
Ultimele apariții în colecția C(art)ier:
Arta covoarelor vechi românești basarabene de Gheorghe Mardare
Chișinăul nostru necunoscut (ediția a II-a) de Iurie Colesnic
În lumea asta sunt femei… de Iurie Colesnic
Ioan Halippa. Chișinăul pe vremea lui Pușkin (1820 – 1823) cu 333 de intersecții de Lică Sainciuc
Gânduri bune,
Mircea Voinea,
redactor PR
Intră în cărți pe www.cartier.md
Ne găsești pe twitter la https://twitter.com/EdituraCartier
și pe facebook la https://www.facebook.com/librariilecartier